Articol Banateanul 2005

FALSURI CU BLANĂ

24 Octombrie 2005


Câini fără pedigree sunt "înnobilaţi" în mod fraudulos, prezentaţi la concursuri naţionale şi internaţionale, şi vânduţi pe bani grei. Practica certificatelor de origine canine false este patronată de conducerea asociaţiilor chinologice din România, sub oblăduirea Federaţiei Chinologice Internaţionale

Cei care dau bani grei pentru a intra în posesia unui câine de rasă pot primi un "campion" fabricat în acte din părinţi fictivi, născut la şase luni după moartea mamei sau din părinţi masculi

Falsificarea certificatelor de origine canine este una dintre cele mai răspândite şi bănoase practici girate de membri din conducerea asociaţiilor chinologice româneşti. Dacă se ţine cont de faptul că un pui cu pedigree se vinde, în funcţie de rasă, cu 200-500$, iar la un cuib de 6 pui se vehiculează sume între 1.200 si 3.600$, este explicabilă tentaţia "fabricanţilor" de pedigree.

Mecanismul falsurilor canine

Uniunea Asociaţiilor Chinologice Independente din România (UAChIR), cu sediul în Bucureşti, elibera certificate de pedigree false întocmite la Timişoara, sub sigla Asociaţiei Chinologice din România (AChR) şi a Federaţiei Chinologice Internaţionale (FCI), chiar dacă nu era membră a nici uneia dintre ele şi, mai mult, se afla în conflict juridic deschis cu AChR. Cele două asociaţii, aparent rivale, girau, de fapt, în comun, sistemul certificatelor de origine false şi al arbitrajelor "aranjate": UAChIR avea nevoie de sigla AChR datorită afilierii acesteia la FCI, iar AChR - neavând arhivă şi drept de a elibera acte - se folosea de capacitatea UAChIR de a emite certificate. Întreaga operaţiune se efectua la Timişoara, pentru că aici fusese mutată Cartea de Origine Română (COR), o evidenţă a tuturor câinilor de rasă din România.

Cu bună credinţă

"Noi am eliberat acte de pedigree cu sigla AchR şi FCI, deşi eram în UAChIR. Indexul era la noi. Aveam evidenţa completă, de la primul câine. Pe certificate, la mulţi câini nu este trecut COR-ul" - a declarat, pentru BĂNĂŢEANUL, Şimon Terezia, fosta secretară a Cărţii de Origine Română (COR). "Totuşi, când s-a mers cu câinele la expoziţie, ca să primească un pedigree, s-a cerut numele tatălui şi al mamei. Toate declaraţiile care se fac de către crescători trebuie luate ca fiind de bună credinţă. La un moment dat, erau 500 de cuiburi neînregistrate (un cuib are minim 4 câini - n.r.)! Nimeni nu mai elibera un pedigree, pentru că nu se ştia cine cu cine votează. Cu toate acestea, marea problemă în România sunt câinii aduşi de afară. 90% dintre pedigree-uri sunt false! Sunt multe persoane care numai cu asta se ocupă! Aduc câinii şi le cer pedigree-ul. În Ungaria este deja o industrie de câini. Noi suntem mici copii pe lângă ce fac ungurii şi nemţii!" - adaugă Terezia.

Pedigree-uri false

Întreaga arhivă a Cărţii de Origine Română (COR), pentru o bună perioadă de timp, a fost ţinută acasă de Şimon Terezia. "Toată casa era numai arhivă. Se trimiteau din toată ţara. Se plătea la Bucureşti şi aicea se eliberau actele. În perioada 1991 - 1996, aici se eliberau acte de pedigree pentru toată ţara, pentru că aici era nucleul cel mai mare de câini" - a declarat fosta secretară a COR. "Toate actele sunt false! Majoritatea câinilor îs aduşi din Ungaria cu pedigree-uri false, nereale. La ora actuală e o harababură în chinologie de nu-i adevărat!" - spune Bruno Balo, arbitru şi fost secretar COR. Cu toate acestea, Federaţia Chinologică Internaţională (FCI) a recunoscut aceste acte.

Fraude tolerate de Ministerul Agriculturii

Mecanismul falsurilor a fost tolerat de Ministerul Agriculturii, care, în pofida numeroaselor adrese formulate de Clubul Naţional de Câini Ciobăneşti Româneşti (CNCCR), prin care se sesizau ilegalităţile comise de AChR, UAChIR şi, respectiv, Asociaţia Chinologică a Municipiului Bucureşti (AChMB) - care nici măcar nu există din punct de vedere juridic, dar, paradoxal, are cod fiscal şi cont bancar! -, emite un ordin în 2004 (semnat: Ilie Sârbu) prin care Asociaţia Chinologică din România capătă drept exclusiv de omologare a ciobăneştilor româneşti, anulând decizia din 1998 care acorda acest drept CNCCR-ului.

Sub oblăduirea FCI

Federaţia Chinologică Internaţională (FCI) tolerează fraudele chinologice româneşti dintr-un motiv lesne de înţeles: un sfert din taxa de înscriere a unui câine la concursurile canine (30-40 euro per câine) se varsă în conturile Federaţiei Chinologice Internaţionale. Or, dacă la asemenea manifestări participă minim 80 de câini (dar numărul poate ajunge şi la 1.000), iar frecvenţa concursurilor internaţionale canine de frumuseţe este de 5-7 pe săptămână, bugetul FCI creşte în medie, cu câteva mii de euro la fiecare concurs!

Venituri declarate infime

Potrivit datelor furnizate de Direcţia Finanţelor Publice Timiş, membri asociaţiilor chinologice care au fost plătiţi pentru arbitrajele efectuate la concursurile naţionale ori internaţionale au declarat venituri infime în raport cu sumele reale ce pot fi câştigate din această activitate. Un arbitru primeşte în medie, pentru un concurs intern, 8-9 milioane de lei, iar pentru unul internaţional, 15-16 milioane de lei. În competiţiile interne, un arbitru jurizează 60-70 de câini, iar taxa de expoziţie per câine variază între 500.000 şi 2 milioane lei. La concursurile internaţionale, taxa per câine înscris este de 40 euro, din care cam 10 euro revin arbitrului respectiv.

Arbitraje la comandă

"În România, e o adevărată mafie a arbitrilor. Arbitrul poate favoriza sau defavoriza un anumit câine, că doară el hotărăşte" - a declarat, pentru BĂNĂŢEANUL, Bruno Balo, care a participat în calitate de arbitru la concursuri. Balo susţine că, în anul 1995, la o expoziţie, a fost sfătuit de Atilla Kelemen, şeful comisiilor de arbitraj din România, să scoată campion câinele unei deputate din Bucureşti: "Era un Dalmaţian care avea atâtea pete câte aveţi dumneavoastră acuma! Kelemen a venit la mine şi mi-a spus: <<Ai grijă, câinele ăsta trebuie să ia premiu!". Câinele avea foarte puţine pete, iar coada era ridicată în sus. "Orice câine cu defectul ăsta major ar fi trebuit exclus din start din concurs. În mod normal, nu aveam cum să-i dau titlul de învingător de rasă. Cu toate acestea, i l-am dat!", spune Balo.

DOVEZI. Mai multe probe ale falsurilor sunt prezentate pe site-ul www.ciobanesti.ro:

# părinţi fictivi, care nu au existat niciodată;

# femele care au fătat la şase ani după deces;

# pui rezultaţi din doi părinţi masculi;

# câini neînregistraţi la Cartea de Origine Română, dar cu certificate (false!) de pedigree;

# câini "de rasă" cu genealogie inexistentă în acte.


SCURT ISTORIC. Mişcarea chinologică românească a fost marcată de certuri interminabile între asociaţiile de profil rivale. Asociaţia Chinologică Română din R.S.R, înfiinţată în 1976, se divizează după 1990 în Asociaţia Chinologică din România (AChR), afiliată la Federaţia Chinologică Internaţională (FCI) şi Uniunea Asociaţiilor Chinologice Independente din România (UAChIR), ambele cu sediul în Bucureşti. În paralel, funcţioneaz&, începând din 1998, Clubul Naţional de Câini Ciobăneşti Româneşti (CNCCR), recunoscut de Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei ca unic organism abilitat să reprezinte, intern şi internaţional, toate problemele legate de câinii ciobăneşti româneşti.

În ultimii cinci ani, un întreg lanţ de procese în justiţie a avut ca obiect existenţa a două asociaţii care pretind concomitent că se numesc în mod identic "AChR", cu două conduceri, sedii şi conturi bancare diferite. Starea conflictuală din punct de vedere juridic şi organizatoric perpetuată din 1990 încoace a periclitat omologarea internaţională a rasei de câini ciobăneşti româneşti.

"FCI nu e o FIFA a chinologiei"

Statutul Federaţiei Chinologice Internaţionale (FCI) nu prevede că Federaţia ar avea dreptul exclusiv de omologare internaţională a raselor canine. "Nici Clubul Naţional de Câini Ciobăneşti Germani nu este membru al FCI, tocmai pentru a putea controla răspândirea rasei în lume şi pentru a evita falsurile ori arbitrajele aranjate. Şi CNCCR se va menţine în afara Federaţiei Chinologice Internaţionale, atâta timp cât FCI-ul va aproba, acoperi, accepta şi proteja astfel de falsuri şi aranjamentele de culise", declară Cezar Osiceanu (foto), preşedintele Clubului Naţional de Câini Ciobăneşti Româneşti.

"Toate actele sunt false! Majoritatea câinilor îs aduşi din Ungaria cu pedigree-uri false, nereale. La ora actuală e o harababură în chinologie de nu-i adevărat!"

Bruno Balo, arbitru şi fost secretar COR

"Niciodată nu s-a pus problema arbitrajelor aranjate de mine. Resping categoric acuzaţiile şi nu am cum să reacţionez. Îmi asum răspunderea pentru deciziile mele"

Kelemen Atilla - fost preşedinte al Comisiei de Arbitri Chinologici din România

"La COR se emit pedigree pe baza unor declaraţii de montă. Noi doar prelucrăm datele şi le luăm de bune. Omul răspunde de datele pe care le dă. Acestea sunt ştampilate de către asociaţiile teritoriale care îşi dau girul pentru veridicitatea actului. Este de datoria lor să verifice. Dacă cineva are de adus acuze, să vină cu dovezile şi lucrurile se pot rezolva în justiţie"

Laura Martonosy, actuala preşedintă a COR


"A fost o mare dispută legată de atribuţiile asociaţiilor chinologice, dar nu cunosc prea bine tema. Nu-mi mai amintesc ordinul semnat în 2004... Îmi asum vina în cazul în care se va dovedi că ordinul pe care l-am semnat este ilegal. Nu neg că poate cei care mi-au prezentat documentaţia în favoarea AChR-ului să fi avut interese obscure. Nu exclud nici argumentele CNCCR-ului"

Ilie Sârbu - fost Ministru al Agriculturii


Un material de Claudia CRISTESCU şi Horaţiu ARDELEAN -BANATEANUL